Amenzi mari prevăzute de legislaţia muncii

Legislaţia în domeniul muncii din România este stufoasă, adesea interpretabilă, şi se schimbă destul de des. Prea des, dacă i-ai întreba pe oamenii din departamentele de resurse umane. Şi nu puţine sunt situaţiile în care necunoaşterea legilor sau neatenţia în respectarea lor îi costă mult pe angajatori.  Vă prezentăm o serie de prevederi legislative la care firmele trebuie să fie foarte atente, căci încălcarea lor atrage după sine cele mai mari amenzi pentru organizaţii.

Codul muncii are un capitol separat în ceea ce priveşte răspunderea contravenţională a angajatorului. Dacă ar fi să alcătuim un top al amenzilor, de departe conduce aşa numita “muncă la negru” sau “muncă nedeclarată”.

Sunt foarte multe cazuri în care necunoaşterea legislaţiei sau neatenţia poate costă angajatorul sume importante. Cu toate acestea trebuie să înţelegem că Inspecţia Muncii sancţionează în primul rând repetabilitatea faptelor şi intenţia în eludarea legii şi apoi uşoarele derapaje.

Ce înseamnă însă munca nedeclarată şi care sunt situaţiile care duc companiilor care nu respectă legea la cele mai mari amenzi?

Acestea sunt reglementate de Codul Muncii:
    1. Primirea la muncă a uneia sau mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă – amendă 20.000 lei fără a se depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

    2. Primirea la muncă a uneia sau mai multor persoane fără trasmiterea datelor contractului individual de muncă în Revisal, amenda este de 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată fără a se depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei;

    3. Prezenţa angajaţilor part-time în afara intervalelor orare stabilite prin contractul individual de muncă, în condiţiile în care orele suplimentare nu sunt premise pentru contractele part-time – amenda este de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată fără a se depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei. Muncă suplimentară este definită ca fiind în mod expres solicitată de către angajator cu acordul salariatului tocmai pentru a veni în sprijinul angajatorului şi a elimina situaţiile de rea credinţă;

    4. Prezenţa la lucru a minorilor peste programul maxim de 6 ore stabilit de lege în acest caz – amendă de 10.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată fără a se depăşi valoarea cumulată de 200.000 lei. Regimul de lucru pentru angajaţii sub 18 ani este reglementat de Art 112 şi 124 din Codul muncii;

     5. Prezenţa la lucru a angajaţilor cu contractul de muncă suspendat – amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată fără a se depăşi valoarea cumulate de 200.000 lei. Aici trebuie avut în vedere că şi un simplu concediu medical înseamnă suspendare de contract de muncă. Sunt dese cazurile în care angajatul decide întreruperea concediului medical acordat şi reîntoarcerea în activitate fără anunţarea medicului care a eliberat certificatul şi evident, corectarea acestuia.

De la completarea datelor în Revisal de către alte persoane faţă de cele numite de către angajator prin decizie scrisă înregistrată la ITM până la completarea eronată a datelor în registru sau completarea acestora cu întârziere, fac obiectul unor amenzi cuprinse între 5.000 – 8.000 de lei.

Timpul liber obligatoriu şi zilele de sărbătoare libere legale sunt şi ele în atenţia inspectorilor, mai precis acordarea acestora sau, acolo unde domeniul de activitate solicită prestarea de activitate în aceste zile, compensarea cu timp liber şi acordarea sporurilor legale. Cea mai mare problemă identificată în practică mai ales în cazul angajatorilor cu program continuu pe toată durata săptămânii o reprezintă acordarea a două zile consecutive după cinci zile lucrate, reprezentând timp liber obligatoriu. Nerespectarea acestor prevederi este amendată cu o sumă între 5.000 lei şi 10.000 lei pentru fiecare angajat identificat în această situaţie.

Mai mult, la un simplu control de rutină, inspectorii ITM vor solicita cu siguranţă copia contractelor de muncă pentru angajaţii activi, iar lipsa copiilor contractelor individuale de muncă de la punctele de lucru ale angajaţilor va aduce o amendă de cel puţin 10.000 lei.

Şi pentru că tot am traversat de curând o perioadă în care salariul minim brut pe ţara garatat la plată a fost modificat, trebuie să amintim că obligativitatea este prevăzută la Art 164 – Codul Muncii pentru nerespectarea acestuia angajatorul poate primi o amendă de până la 2.000 de lei, iar orice clauze contrare legii pe care angajatorul le introduce în contractele de muncă îi pot aduce amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei.

Având în vedere perioada grea traversată de piaţă muncii în sensul lipsei forţei de muncă şi efortul depus de angajator pentru găsirea unor soluţii care să permită desfăşurarea activităţii în bune condiţii, atenţia asupra riscurilor determinate de angajarea minorilor.

Astfel, încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale, pe lângă amenzile menţionate anterior, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

În cazul cetăţenilor străini grija primordială a angajatorului este comunicarea cu Inspectoratul de Stat pentru Imigrări, unde atât încheierea, încetarea şi orice altă modificare adusă contractului de muncă pentru un angajat cetăţean străin trebuie comunicată în termenii legali impuşi de OG 25/2014.   Nerespectarea acestor prevederi aduce amenzi între 2.000 şi 5.000 lei pentru fiecare angajat.