fbpx

Ce repausuri prevede Codul muncii?

Publicat de Blidariu Grup pe

1. Repausul zilnic, la care au dreptul salariaţii nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive între două zile de muncă.

Excepţie! Doar la angajaţii care muncesc în schimburi, repausul zilnic poate fi de minim 8 ore între schimburi (conform art. 135, alin. (2) din Codul muncii). De asemenea, după 12 ore de muncă, angajatului i se va acorda obligatoriu un repaus de minim 24 de ore după, potrivit Codului muncii.

Notă: Curtea de Justiție a Uniunii Europene preciza în 2015 că, pentru cei care nu au un loc de muncă fix, deplasările de acasă la primul client și de la ultimul client înapoi acasă sunt considerate timp de lucru, iar nu de repaus. 

2. Repausul săptămânal este de minim 48 de ore consecutive şi se acordă, de regulă, sâmbăta şi duminica. Însă, există şi situaţii în care acesta ar prejudicia interesul public sau desfăşurarea normală a activităţii, caz în care poate fi acordat şi în alte zile stabilite prin Regulamentul Intern/Contractul Colectiv de Muncă (după caz). Salariaţii vor beneficia în această situaţie de un spor la salariu (spor de weekend), stabilit de angajator prin regulamentul intern/Contractul Colectiv de Muncă (după caz) al societăţii nu exista un spor minim stabilit prin lege!

! Zilele de repaus săptămânal pot fi acordate şi cumulat, în anumite situaţii de excepţie, după o perioadă de activitate continuă ce nu poate depăşi 14 zile calendaristice, cu autorizaţia Inspectoratului Teritorial de Muncă şi acordul sindicatului sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor. În astfel de cazuri, salariații au dreptul la dublul compensațiilor acordate în mod normal pentru muncă suplimentară, deci vor primi un spor de minim 150% (vezi art.137 alin.5 din Codul muncii).

! Repausul săptămânal NU include zilele de sărbătoare legală!

Atenție! Angajatorii care nu respectă regulile privitoare la repausul săptămânal pot primi amenzi între 1.500 și 3.000 de lei de la inspectorii de muncă. Potrivit Legii nr. 203/2018, angajatorul are posibilitatea de a plăti jumătate din minimumul amenzii prevăzute de lege (şi nu minimul amenzii date de organul constatator) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare. 

3. Repausurile periodice, reprezentate de sărbătorile legale.     

Conform art.139 alin.1 din Codul muncii, zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

  • 1 și 2 ianuarie (Anul Nou);
  • 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române);
  • Vinerea Mare;
  • prima și a doua zi de Paști;
  • 1 mai (Ziua Muncii);
  • 1 iunie (Ziua Copilului);
  • prima și a doua zi de Rusalii;
  • 15 august (Adormirea Maicii Domnului);
  • 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României);
  • 1 decembrie (Ziua Națională a României);
  • prima și a doua zi de Crăciun;
  • 2 (două) zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.

Conform art.139 alin.2 din Codul muncii, acordarea zilelor libere se face de către angajator.

Perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de muncă (conform art.133 din Codul muncii).

4. Pauza de masa – reglementată de art.134 din Codul muncii actualizat.

Mai jos găsiţi detalii despre cum anume se stabileşte pauza de masă şi care sunt prevederile legislative din Codul Muncii:

În cazul în care angajații au o durată zilnică a timpului de muncă mai mare de 6 ore, angajatorul este obligat să acorde dreptul la pauză de masă şi la alte pauze, în condiţiile stabilite prin regulamentul intern (conform art.134 alin.1 din Codul muncii). Aşadar, durata pauzei de masa se stabileşte la nivel intern, putând să varieze de la un angajator la altul – 15, 30 sau 60 de minute, fiind cele mai frecvente variante în practica angajatorilor.

 Legea stabileşte că pauza de masă, cu excepția dispozițiilor contrare din regulamentul intern/ contractul colectiv de muncă aplicabil (după caz) al societăţii, NU se vor include în durata zilnică normală a timpului de muncă. Angajatorul poate decide includerea pauzei de masă în programul de lucru doar dacă doreşte acest lucru.

Există şi o situaţie specială, cea a tinerilor de până la 18 ani. În cazul acestora, pauza de masă este de cel puţin 30 de minute şi se acordă acelor salariaţi pentru care durata timpului de lucru este mai mare de 4 ore şi jumătate (conform art.134 alin.2 din Codul muncii).


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.