Conceptul de barter şi impactul său economic
Publicat de Florela Blidariu pe
Barterul este considerat a fi cea mai veche formă de activitate, fiind cunoscut la început sub denumirea de ”troc” ( când se făcea schimb între bunurile avute în exces şi cele de care erau nevoie, între membrii unei comunităţi sau între comunităţi).
Este o noţiune de origine engleză care se referă la un acord, prin care părţile convin între ele să schimbe mărfuri de valori egale, fără a fi implicat un transfer de bani.
Temei legal
Conform prevederilor Codului Fiscal (art. 272) privind schimbul de bunuri sau servicii – în cazul unei operațiuni care implică o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii în schimbul unei livrări de bunuri și/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă se consideră că a efectuat o livrare de bunuri și/sau o prestare de servicii cu plată.
Descrierea sistemului de barter
Sistemul de barter se poate realiza în aproape orice domeniu de activitate, cu bunuri, servicii sau competente profesionale. Serviciile/produsele utilizate în cadrul barter-ului trebuie să aibă o valoare egală. Acest lucru presupune că ele să fie evaluate iniţial pentru ca tranzatia să fie echitabilă pentru ambele părţi implicate.
La baza acestui sistem trebuie să stea un contract de barter prin care fiecare parte se obligă să transmită celeilalte dreptul de proprietate asupra unor bunuri/servicii.
Impactul economic al barter-ului
Economia bazată pe barter nu are moneda comun acceptată și nici lichidități, astfel încât toate schimburile trebuie să se facă pe baza bunurilor și serviciilor tranzactionate.
Barter-ul în sistemul economic – fiind o activitate ce presupune existenţa a cel puţin doi parteneri, nu mai este o acţiune individuală, ci devine o alternativă economică, ce modifică şi completează sistemul macroeconomic.
Barter-ul şi inflaţia – într-un sistem normal, inflaţia poate modifica preţul la orice, însă dacă preţul este stabilit de partenerii tranzacţiei în sistem barter, acest lucru rămâne constant indiferent de fluctuaţia inflaţiei.
Barter-ul şi piaţa locurilor de muncă – în general, achiziţia de bunuri/servicii presupune utilizarea banilor, obţinuţi de cele mai multe ori de la locul de muncă.
Dar, când este vorba de barter, fiecare tranzacţie devine un „job”, persoanele implicate devin oameni de afaceri care schimbă bunuri şi servicii.
Barter-ul şi vânzările – în mod obişnuit, producătorii au o capacitate mai mare de a realiza mai mult din acelaşi lucru decât să obţină sau să creeze ceva nou (astfel, producţia în exces devine marfă negociabilă).
Barter-ul şi creditele – utilizând schimbul de bunuri/servicii, nu mai este necesar împrumutul aceloraşi sume de bani.
Printre cele mai importante avantaje ale sistemului de barter se numără:
- salvarea lichidităţilor;
- economisirea;
- optimizarea stocurilor şi activelor;
- evitarea diferitelor probleme cu privire la datorii/creanţe;
- reducerea anumitor cheltuieli.
Important!
În prezent, trăim într-o lume în care restructurarea societăţilor este foarte des întâlnită, industriile se schimbă şi ele într-un ritm alert, apar perioade de recesiuni, rata falimentului prezintă valori ridicate şi, de nenumărate ori se aduce în discuţie, posibilitatea prăbuşirii întregului sistem economic.
Într-o astfel de lume, barter-ul (trocul, schimbul) oferă o anumită stabilitate indiferent de starea economiei.
Deşi unele corporaţii şi persoane fizice ezită să utilizeze sistemul de barter, această activitate este o modalitate inteligentă de a face afaceri, chiar şi atunci când resursele financiare sunt puternice
0 comentarii