Contractul colectiv. Cine trebuie să îl întocmească și în ce condiții este obligatoriu

În prezent contractul colectiv de muncă nu este obligatoriu, însă negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepția cazului în care angajatorul are încadrați mai puțin de 21 de salariați.

Potrivit art. 229 din Codul Muncii contractul colectiv de muncă este convenția încheiată în formă scrisă între angajator sau organizația patronală, de o parte, și salariați, reprezentați prin sindicate ori în alt mod prevăzut de lege, de cealaltă parte, prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă

Contractul colectiv de muncă este reglementat de Codul muncii (Legea nr. 53/2003) și de Legea dialogului social (Legea nr. 62/2011).

Contractele colective au ca principale elemente drepturile si obligațiile părților numai în limitele și condițiile prevăzute de lege, cu scopul de a susține interesele ambelor tabere. Contractul colectiv de muncă mai poate reglementa, printre altele, verificarea aptitudinilor înainte de angajare, condițiile decontării cheltuielilor de transport și cazare, acordarea unei indemnizații în cazul salariaților în delegație sau sunt detașați, condițiile suspendării contractului individual în cazul concediilor fără plată sau absenței nemotivate de la muncă etc.

Conform art. 221 din Codul muncii, la angajatorii la care sunt încadrați mai mult de 20 de salariați și la care nu sunt constituite organizații sindicale reprezentative conform legii, interesele salariaților pot fi promovate și aparate de reprezentanții lor, aleși și mandatați special în acest scop. Reprezentanții salariaților sunt aleși în cadrul adunării generale a salariaților, cu votul a cel puțin jumătate din numărul total al salariaților.

Obligația de a începe negocierile se află în sarcina angajatorului, dar Legea dialogului social precizează ca în cazul în care angajatorul sau organizația patronală nu inițiază negocierea, aceasta va începe la cererea scrisă a organizației sindicale reprezentative sau a reprezentanților angajaților, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării.

Tot Legea dialogului social spune că angajatorul sau organizația patronală inițiază negocierea colectivă cu cel puțin 45 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la contractele colective de muncă.

Legislația actuala prevede că durata negocierilor contractelor colective poate depăși 60 de zile calendaristice doar prin acordul părților. Contractele colective sunt valabile pentru toți salariații societății și se încheie în formă scrisă pe o perioadă de cel puțin 12 luni și cel mult 24 de luni.

Potrivit Legii nr. 62/2011, contractele colective de muncă se aplică de la data înregistrării lor la autoritatea competentă sau de la o dată ulterioară, potrivit convenției părților.

Contractele colective de muncă la nivel de unitate trebuie înregistrate la inspectoratul teritorial de muncă. Un contract colectiv de muncă poate înceta la împlinirea termenului sau la terminarea lucrării pentru care a fost încheiat, asta în condițiile în care părțile nu mai doresc sa colaboreze. Acesta mai poate înceta și dacă societatea se lichidează sau prin acordul părților. Acesta nu poate fi denunțat unilateral.