fbpx

Impozite şi taxe locale persoane juridice

Publicat de Blidariu Grup pe

Principalele impozite şi taxe locale pe care persoanele juridice le au de plătit la bugetul local sunt:

  • impozitul pe clădiri
  • impozitul pe terenurile aflate în proprietate
  • impozitul asupra mijloacelor de transport
  • taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura o activitate economică
  • taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate
  • impozitul pe spectacole

            Impozitul pe clădiri

Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.

Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, persoanelor juridice, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezervă sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizării.

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.

Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,08% şi 0,2% inclusiv, pentru clădirile rezidenţiale.

Pentru clădirile nerezidenţiale, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%-1,3% asupra valorii impozabile a clădirii.

În cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului pe clădiri este 5%.

Există şi o serie de scutiri de la plata impozitului pe clădiri, pe care le regăsim la art.456 din Codul Fiscal.

            Impozitul pe teren

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care in prezentul titlu se prevede altfel.

Impozitul pe teren, precum şi taxa pe teren se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasat terenul.

Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.

Există şi o serie de scutiri de la plata impozitului pe terenuri, pe care le regăsim la art.464 din Codul Fiscal.

Modul de calcul al impozitului pe terenuri se regăseşte la art.465 din Codul Fiscal.

            Impozitul asupra mijloacelor de transport

Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.

Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport şi de capacitatea cilindrică a acestora şi se încadrează între 18 şi 290 lei – pentru autovehicule, între 0 şi 1.762 lei – pentru autovehicule de transport marfă cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone şi între 0 şi 2.316 lei – pentru combinaţii de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone.

Există şi o serie de scutiri de la plata impozitului asupra mijloacelor de transport, pe care le regăsim la art.469 din Codul Fiscal.

            Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura o activitate economică

Agenţii economici datorează bugetului local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ-teritorială se desfăşoară activitatea, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea acestor activităţi, în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor respective, în sumă de:

  • până la 4.000 lei, pentru o suprafaţă de până la 500 mp, inclusiv;
  • până la 8.000 lei pentru o suprafaţă mai mare de 500 mp.

Aceste taxe se plătesc doar de agenţii economici a căror activitate este înregistrată în grupele CAEN 561- Restaurante, 563- Baruri,etc. şi 932- Alte activităţi recreative şi distractive.

Ceilalţi operatori economici datorează doar taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare şi este de până la 20 lei, inclusiv.

            Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate

Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.

Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

a) În cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de până la 32 lei, inclusiv;

b) În cazul oricărui altui panou, afişaj sau oricărei altei structuri de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este de până la 23 lei, inclusiv.

Există şi o serie de scutiri de la plata impozitului asupra mijloacelor de transport, pe care le regăsim la art.479 din Codul Fiscal.

            Impozitul pe spectacole

Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.

Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.

Cota de impozit este cuprinsă între 2% şi 5%.

Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.