Pensia este cea mai importantă prestaţie de asigurări sociale acordată în sistemul public de pensii. Pentru a beneficia de ea trebuie îndeplinite două condiţii esenţiale, vârsta şi stagiul de cotizare. Toţi angajaţii contribuie lunar la acest fond, în prezent cu 25% din salariu, dar orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.

După împlinirea vârstei de pensionare şi după atingerea stagiului de cotizare minim, orice cetăţean român poate beneficia de pensie până la deces.

Stagiul de cotizare reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Conform art. 103 din legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, actualizată, Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau a curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială. Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază persoană.

În sistemul de pensii din România se acordă următoarele categorii de pensii:

  1. pensia pentru limită de vârstă;
  2. pensia anticipată;
  3. pensia anticipată parţială;
  4. pensia de invaliditate;
  5. pensia de urmaş.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor categorii de pensii dintre cele prevăzute mai sus, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

1. Pensia pentru limita de vârstă

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.

Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

2. Pensia anticipată

Se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, actualizată.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limita de vârstă.

Potrivit articolului 64 din Legea 263/2010 alin (1)-(2) privind sistemul unitar de pensii publice, actualizată (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limita de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate. (2) Transformarea pensiei anticipate în pensie pentru limita de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1) , se face din oficiu.

3. Pensia anticipată parţială

Pensia anticipată parţială se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limita de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform unui tabel anexă la Legea 263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, actualizată.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limita de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate parţiale. Transformarea pensiei anticipate parţiale în pensie pentru limita de vârstă, se face din oficiu.

4. Pensia de invaliditate

Se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută de lege şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
c) bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca;
d) au satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;
e) elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;
f) persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la luptă pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii.

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP.

Persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare.

La stabilirea pensiei de invaliditate se acorda un stagiu potenţial, determinat că diferenţa între stagiul complet de cotizare şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării/solicitării pensiei de invaliditate.

5. Pensia de urmaş

Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la vârsta de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş:

a) pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani;
b) în cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie
c) indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
d) indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente, ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
e) dacă are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Potrivit art. 113, alin (1) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, actualizată, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a)pensionarul a decedat;
b)pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c)pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş pe toată durata invalidităţii de orice grad, precum şi soţul supravieţuitor invadil de gradul I sau II, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş sau soţul supravieţuitor invalid nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut sau soţul supravieţuitor invalid nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă.
f)au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş sau soţul supravieţuitor invalid nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale
g)copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei în care are pensie de urmaş pe durata invalidităţii de orice grad.
h)pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.