Ajustarea de TVA

Publicat de Florela Blidariu pe

Ajustarea TVA este operaţiunea prin care deducerea de TVA iniţială se corectează în anumite situaţii în favoarea statului sau în favoarea contribuabilului.

Potrivit art. 310 alin. (11) din Codul fiscal, prin normele metodologice se stabilesc regulile de înregistrare şi ajustările de efectuat în cazul modificării regimului de taxa.

Conform pct. 83 alin. (11) din Norme, în sensul art. 310 alin. (11) din Codul fiscal, persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxă prin opţiune conform prevederilor art. 310 alin. (3), coroborate cu prevederile art. 316 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, şi persoanele impozabile care solicită înregistrarea în scopuri de taxa în cazul depăşirii plafonului de scutire în termenul stabilit la art. 310 alin. (6) din Codul fiscal au dreptul la ajustarea taxei deductibile aferente:

a) bunurilor aflate în stoc, serviciilor neutilizate şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, în momentul trecerii la regimul normal de taxare, în conformitate cu prevederile art. 304 din Codul fiscal;

b) bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, aflate în proprietatea sa în momentul trecerii la regimul normal de taxă, în conformitate cu prevederile art. 305 din Codul fiscal;

Ajustarea TVA în cazul achiziţiilor de bunuri şi servicii intervine atunci când deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă avea dreptul să o opereze sau dacă există modificări ale elementelor luate în calcul pentru determinarea sumei deductibile şi nu în ultimul rând dacă persoana impozabilă îşi pierde sau câştigă dreptul de deducere a taxei.

Ajustarea reprezintă exercitarea dreptului de deducere, atunci când persoana impozabilă câştigă dreptul de deducere potrivit legii, denumită ajustare pozitivă (ex. trecerea de la regimul de scutire la regimul de taxare) sau anularea totală sau parţială a deducerii exercitate iniţial, denumită ajustare negativă, spre exemplu trecerea de la plătitor de TVA la neplătitor de TVA.

Ajustarea, atât cea pozitivă cât şi cea negativă se face pentru bunurile aflate în stoc, serviciile neutilizate şi activele corporale în curs de execuţie la momentul la care se impune ajustarea şi se evidenţiază în decontul de taxa aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a generat ajustarea.

Când vorbim de ajustarea bunurilor de capital definim mai întâi ce sunt bunurile de capital. Potrivit Legii 227/2015 privind Codul Fiscal, bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, precum şi operaţiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile cu condiţia că valoarea fiecărei transformări sau modernizări să fie de cel puţin 20% din valoarea bunului imobil după transformare/ modernizare.

Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital se ajustează pe o perioadă de 20 de ani pentru bunurile imobile şi pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital altele decât bunurile imobile. Bunurile care fac obiectul unui contract de închiriere, de leasing, de concesionare etc. sunt considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le pune la dispoziţia altei persoane.

De reţinut însă ca,operaţiunile de transformare/modernizare a bunurilor imobile care sunt considerate bunuri de capital aşa cum s-a mentinat mai sus, efectuate de către beneficiarul unui contract de închiriere, leasing imobiliar sau orice alt tip de contract, aparţin beneficiarului (chiriaşul) până la sfârşitul contractului respectiv. Ca şi în cazul achiziţiilor de bunuri şi servicii, şi în cazul bunurilor de capital vorbim de o ajustare negativă (în favoarea statului) sau de o ajustare pozitivă (în favoarea persoanei impozabile).

Începând cu 01.01.2017, atât ajustarea negativă cât şi cea pozitivă se eşalonează pe ani pentru 1/5 sau 1/20 din taxa deductibilă, cu excepţia unor situaţii în care bunul de capital nu mai este în posesia proprietarului, spre exemplu livrarea bunului său lipsă din gestiune.

Ajustarea taxei se evidenţiază în primul decont de TVA aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul şi în deconturile următoare când se face ajustarea pe anii rămaşi din cei 5 sau 20 după caz.

Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital (Registrul bunurilor de capital) în care se evidenţiază taxa deductibilă, taxa efectiv dedusă şi ajustările efectuate.

Nu se efectuează ajustarea taxei deductibile aferente bunurilor de capital în situația în care suma care ar rezulta că urmare a fiecărei ajustări aferente unui bun de capital este mai mică de 1.000 lei.


0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.