Definiţia nerezidentului o găsim la art. 7, pct.22 din Codul fiscal. Titlul VI din Legea 227/2015 art. 221-231 tratează toate aspectele legate de nerezidenţi, începând cu veniturile pe care un nerezident le poate obţine din România, impozitul datorat pentru aceste venituri, scutiri de impozit, convenţiile de evitare a dublei impuneri şi coroborarea acestora cu Codul fiscal, declaraţiile anuale privind reţinerea la sursă a impozitului.

Succint, vom trata pe rând fiecare articol în parte. Potrivit Codului fiscal, nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România sunt denumiţi contribuabili.

 Veniturile impozabile obţinute din România sunt:

• Dividende de la un rezident;
• Dobânzi de la un rezident sau nerezident care are un sediu permanent în România;
• Redevenţe obţinute de la un rezident sau de la un nerezident cu sediu permanent în România;
• Comisioane de la un rezident sau nerezident cu sediu permanent în România;
• Venituri din activităţi sportive, divertisment desfăşurate în România;
• Venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu, indiferent dacă sunt sau nu prestate în România, obţinute de la un rezident sau nerezident cu sediul permanent în România;
• Venituri din servicii prestate în România, exclusive transportul internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;

Pentru prestările de servicii efectuate pe teritoriul României de către nerezidenţi, benefiarul serviciului este obligat ca în termen de 30 zile să înregistreze la organul fiscal teritorial contractul/actul aditional etc. încheiat cu nerezidentul (D017).

• Venituri reprezentând remuneraţiile primite de persoane juridice străine care au calitatea de administrator, fondator sau membru în consiliul de administraţie al unei persoane juridice române;
• Venituri din profesii independente desfăşurate în România într-o perioadă ori în mai multe perioade care  depăşesc în total 183 zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat;
• Venituri din premii obţinute la concursuri organizate în România;
• Venituri din jocuri de noroc practicate în România;
• Venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române.

Pentru toate veniturile menţionate mai sus, indiferent că sunt primite în România sau în străinătate, se aplică prevederile Convenţiilor privind evitarea dublei  impuneri sau cele ale legislaţiei interne (Codul Fiscal- art.224) în ceea ce priveşte impunerea acestora.

Impozitul datorat de nerezidenţi sa calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii de venit (stopaj la sursă).

Cotele de impozit prevăzute în legislaţia noastră sunt:

      – 1% pentru veniturile obţinute din jocurile de noroc practicate în România;

      – 5% pentru veniturile din dividende;

      – 50% pentru veniturile din dobânzi, redevenţe , comisioane, din prestarea de servicii de consultanţă şi management, venituri din servicii prestate pe teritoriul României, venituri din profesii independente desfăşurate în România şi veniturile realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române, numai dacă veniturile sunt plătite  într-un cont dintr-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii  şi sunt plătite ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale, indiferent dacă rezidentă persoanei beneficiare a acestor venituri este într-un stat cu care România are încheiată convenţie privind dubla impunere. Lista acordurilor şi convenţiilor sunt publicate pe site-ul MFP.

        – 16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obţinute din România descrie la art. 223(1).

Dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri şi nerezidentul prezintă plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă, se aplică prevederile Convenţiei în ceea ce priveşte impunerea venitului. Dacă sunt cote diferite între legislaţia internă, Convenţia cu statul respectiv sau legislaţia Uniunii Europene se aplică cota cea mai favorabilă. Dacă însă beneficiarul venitului nerezident nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, plătitorul de venit este obligat să aplice cota de impozit prevăzută de legislaţia internă (CF) corespunzătoare venitului realizat de nerezident. În momentul prezentării certificatului de rezidenţă fiscală se aplică prevederile Convenţiei şi se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de prescripţie. Certificatul de rezidenţa fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă. Certificatul de rezidenţă fiscală se depune la plătitorul de venit în original sau copie legalizată însoţit de o traducere autorizată în limba română. Certificatul emis în format electronic sau online se consideră ca fiind original.

Nerezidentul care obţine venituri din România este obligat să se înregistreze fiscal în România şi va obţine după caz un CIF sau NIF şi este îndreptăţit să solicite de regulă la sfârşitul anului un certificat de atestare a plăţii impozitului reţinut în România. Dacă impunerea s-a făcut conform Convenţiei, în baza certificatului primit va beneficia în ţara de rezidenţă de credit fiscal. Dacă în contractul cu persoana nerezidentă s-a prevăzut plata unui venit net anume, plătitorul de venit va calcula suma brută a venitului aplicând suta majorată şi va calcula impozitul datorat bugetului de stat aplicând cotă din legislaţia internă şi-l va achita, impozitul astfel calculat  reprezentând o cheltuială nedeductibilă pentru plătitorul de venit.

Impozitul se calculează şi se reţine la momentul plăţii venitului, se declară şi se plăteşte (în lei) la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul. Pentru calculul impozitului se ia cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de BNR, pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi.

Sunt însă şi alte venituri impozabile obţinute din România care nu sunt impozitate potrivit acestui articol şi care se impozitează conform titlului II ( impozit profit) sau titlului IV ( impozit venit), după caz.

Acestea sunt:

   – veniturile unui nerezident atribuite unui sediu permanent deschis în România;

   – veniturile unei persoane juridice străine din transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, inclusiv închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobilare situate în România, veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

     – veniturile obţinute din România de persoana juridica rezidentă într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri din activităţi desfăşurate de artişti şi sportive;

      – veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente dintr-o activitate dependent desfăşurată în România;

      – veniturile primate de persoane fezice nerezidente în calitatea lor de administrator, fondator sau membru în consiliul de administraţie;

       – veniturile din pensii (peste plafonul prevăzut în legislaţia noastră);

       – veniturile realizate de o persoană fizică nerezidentă din închirierea sau altă formă de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică romană şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români;

         – veniturile obţinute din România de persoane fizice rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri în calitate de artişti sau sportive.

Avem şi venituri scutite de la plata impozitului pe venit.

Conform prevederilor art. 229 CF, sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi următoarele venituri:

• Dobânda aferentă instrumentelor de datorie publică în lei şi valută;
• Dobândă  la titlurile de creanţă emise de societăţile române dacă dobânda este plătită unei persoane care nu este afiliată emitentului;
• Dividendele plătite de o persoană juridică română  unei persoane juridice rezidende într-un alt stat membru al UE sau unui sediu permanent al unei întreprinderi din alt stat membru UE dacă persoana juridică nerezidentă beneficiara dividendelor îndeplineşte cumulativ anumite condiţii: este rezidenţă în UE , are o formă de organizare potrivit legislaţiei statului de rezidenţă şi plăteşte un impozit similar impozitului pe profit, deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice române pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an.  Persoana juridică română care plăteşte dividendele trebuie şi ea să îndeplinească cumulative anumite condiţii şi anume: să fie o societate înfiinţată potrivit legislaţiei române şi să fie plătitoare de impozit pe profit.
• Premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivaluri naţionale şi internaţional artistice, cultural şi sportive finanţate din fonduri publice; idem, premiile acordate elevilor şi studenţilor în aceleaşi condiţii;
• Venituri din dobânzi şi redevenţe, dacă sunt îndeplinite două condiţii: cele două întreprinderi (cea care plăteşte şi cea care primeşte) să fie asociate, adică una să deţină în mod direct 25% în capitalul celeilalte sau invers şi această condiţie să fie menţinută pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.

Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri din salarii, au obligaţia să depună în format electronic o declarație informativă (D 207) pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, până în data de 31 ianuarie a anului current pentru anul expirat. Declaraţia se depune pentru toate veniturile impozabile realizate de nerezidenţi din România, indiferent că au fost venituri scutite, impozitate cu cotă din Convenţie sau cotă din legislaţia internă.