Contractul de creditare. Cine și prin ce modalitate poate credita o societate?

Orice companie se poate confrunta cu lipsa temporară a lichidităților, fie la înființarea ei, fie pe parcursul desfășurării activității. Pentru ca societatea să își continue activitatea, administratorii, și nu numai, trebuie să crediteze societatea temporar.

Înaintea creditării societății, este nevoie de întocmirea unui contract de creditare societate (contract de împrumut) pentru a se putea justifica proveniența lichidităților aduse în societate de către administratori. Sumele încasate se vor înregistra în contabilitate în baza documentelor justificative, respectiv: chitanța pentru încasările în numerar sau extras de cont bancar pentru încasările prin bancă.

Totodată, la încheierea unui contract de creditare societate (contract de împrumut), în obiectul acestuia va fi stabilit dacă suma împrumutată va fi rambursată cu dobândă sau nu. Dobânda în astfel de contract este opțională și rămâne la latitudinea persoanei care acordă împrumutul.

În cazul lipsei de lichidități societatea poate fi:

1. Creditată de către asociați și/sau administrator:

Această operațiune mai întâi ține chiar de constituirea societății comerciale care își procură fondurile necesare activității prin aporturile asociaților (Legea nr. 31/1990). Este de asemenea o premisă firească aceea ca disponibilul societății la un anumit moment să nu fie suficient pentru desfășurarea activității și să apară necesitatea finanțării. Acest lucru se realizează fie prin împrumuturi bancare (extras bancar în special) fie prin împrumuturile asociaților /acționarilor, administratorului. Creditarea de către asociați/acționari sau administrator se face în baza unui contract de creditare cu sau fără dobândă.

2. Creditată de către salariați:

Un salariat poate credita societatea. Se va întocmi contractul de împrumut și chitanța pentru sumele încasate (dispoziții de încasare/plată pentru sumele acordate sau restituite). În contractul de împrumut trebuie precizat dacă se percepe și dobânda și care este cuantumul acesteia.

Veniturile sub formă de dobânzi pentru contractele civile încheiate se impun cu o cota de 10% începând cu 01.01.2018 conform art.97 din Codul fiscal modificat prin OUG 79/2017 (16% din suma acestora), impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plății dobânzii, iar plata impozitului se face la momentul plății dobânzii, după cum prevede art. 97 alin. (2) din Codul fiscal. Impozitul se va declara prin formularul 100.

Asadar, reglementările în vigoare nu interzic acordarea de împrumuturi de către persoane fizice societăților în baza unor contracte civile, având în vedere că acordarea împrumuturilor nu este făcută de aceștia cu titlu profesional (ca o bancă, o instituție financiară nebancară etc.), după cum se prevede la art. 2.158 alin. (2) din Codul civil.

Conform prevederilor Legii 70/2015 sumele încasate/ plătite în numerar de la/ către o persoana fizică în baza unui contract de împrumut nu trebuie să depășească 10.000 lei pe zi de persoană. Ce depășește 10.000 lei se va încasa/plăti de către societate prin bancă.

3. Creditarea de către o persoană fizică ce nu face parte din societate:

O societate poate împrumuta bani de la persoane fizice pe baza unui contract de împrumut încheiat între părti. Se vor stipula suma împrumutată, modalitatea de restituire a acesteia, cu scadențe în cazul plăților eșalonate, sau data restituirii întregii sume.
Se va menționa dacă suma împrumutată este purtătoare de dobândă și procentul. Conform prevederilor Legii 70/2015 sumele încasate/plătite de la/ către o persoană fizică în baza unui contract de împrumut nu trebuie să depășească 10.000 lei/zi/persoană.

Ce depășește 10.000 lei se va încasa/plăți de către societate prin bancă.

4. Creditarea de către o altă societate:

Potrivit art. 2158, alin. (2) din Codul Civil, atunci când o persoană acordă un împrumut fără a o face cu titlu profesional, nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare. Noul Cod Civil a fost aprobat prin Legea nr. 287/2009 republicată. Aceasta înseamnă că, dacă împrumutul este ocazional, este posibil, în principiu, acordarea unui împrumut de către o societate comercială către o altă societate comercială.

Totodată, art. 5, alin. (1) din OUG. Nr. 99/2006, legea bancară, nu instituie restricții exprese în ceea ce privește acordarea de împrumuturi, ci doar interzice activitatea de atragere de depozite și acordarea de credite/împrumuturi din fondurile astfel acumulate.

Cele mai frecvente sunt împrumuturile între societățile afiliate. Aici trebuie avute în vedere prevederile art.11(11) din Codul Fiscal, respectiv prețul pieței, care obligă părțile să stipuleze în contract o dobândă care ar fi agreată de persoane independente pentru un astfel de împrumut, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutul. Controalele fiscale urmăresc acest lucru și în caz de nerespectare a celor menționate mai sus (fie acordarea de împrumuturi fără dobândă, fie perceperea unei dobânzi mai mare decât prețul pieței) procedează la ajustarea veniturilor/ cheltuielilor, după caz.