Dreptul la concediul de odihna
Toți salariații au dreptul la concediu de odihnă, așa că, în rândurile ce urmează, îți povestim în detaliu despre cadrul legislativ, durată, plată, dar și despre zilele libere suplimentare și condițiile speciale de acordare a lor.
Ce spune Codul Muncii
Concediul de odihna este un drept anual, garantat tuturor angajatilor din companiile si institutiile romanesti. Acordarea si durata concediul de odihna sunt reglementate de Codul Muncii si se pun in aplicare conform articolelor cuprinse intre numerele 144 si 151. Concediul de odihna nu poate fi refuzat sau cedat altui salariat, iar zilele libere incadrate ca parte din concediu nu pot fi suprapuse cu zilele libere acordate pentru evenimentele familiale deosebite sau cu cele corespunzatoare sarbatorilor legale.
Care este durata concediului de odihna
Potrivit Codului Muncii, durata concediului de odihnă este de minimum 20 de zile lucrătoare, aceasta fiind stabilită în contractul individual de muncă, în conformitate cu reglementările în vigoare. Există însă și prevederi speciale cu privire la durata concediului:
– Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare (aceste condiții sunt stabilite în urma unor evaluări realizate de Institutul Teritorial de Muncă), persoanele cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani primesc cel puțin trei zile lucrătoare în plus la concediul de odihnă.
-Conform Hotararii de Guvern nr. 250/1992, angajatii din administratia publica beneficiaza de dreptul la un concediu de odihna platit, cu o durata de 21 sau 25 de zile lucratoare, in raport cu vechimea in munca a fiecaruia dintre acestia.
Cum se plătește concediul de odihnă
Fiecare salariat beneficiaza de o indemnizatie pentru perioada de concediu de odihna platit. Valoarea acestuia nu poate fi mai mica decat cea a salariului de baza. Concediul de odihna se plateste de angajator cu minimum cinci zile lucratoare inainte de momentul plecarii in concediu, cu o suma ce reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele trei luni, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Programarea concediului de odihnă
Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților, pentru programările colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programările individuale. Programarea se face până la sfârșitul anului calendaristic pentru anul următor.
În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
Ce se intampla cu zilele de concediu neefectuate
In situatia in care, din motive justificate, salariatul nu are posibilitatea de a efectua, integral sau partial, concediul de odihna care ii este repartizat in anul calendaristic curent, el are dreptul de a primi zilele libere neacordate intr-o perioada de 18 luni. Concediul de odihna neefectuat este repartizat incepand cu anul urmator celui care a generat dreptul la repaus. Singurul caz in care este aplicabila compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este reprezentat de incetarea contractului individual de munca.
Care este procedura pentru intreruperea concediului si pentru rechemarea din concediu
Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă. În acest caz angajatorul are obligația de a suporta toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
Zilele libere suplimentare și concediul fără plată
Există și zile libere suplimentare, care sunt plătite și nu se includ în durata concediului de odihnă. Angajații au dreptul la acestea în cazul unor evenimente speciale, conform prevederilor din contractul colectiv de muncă unic la nivel național:
Căsătoria salariatului – cinci zile libere;
Căsătoria copilului – două zile libere;
Nașterea unui copil – cinci zile libere pentru tata (plus încă zece zile libere dacă a urmat și un curs de puericultură);
Decesul soțului, copilului, părinților, socrilor – trei zile libere;
Decesul bunicilor, fraților, surorilor – o zi liberă;
Donarea de sânge – o zi liberă, conform Hotărârii nr. 1364/2006;
La schimbarea locului de muncă și mutarea domiciliului, în cadrul aceleiași unități, în altă localitate – cinci zile.
În plus, dacă apar și alte situații personale pentru care angajații au nevoie de câteva zile libere, aceștia au dreptul la concediu fără plată. De asemenea, pot fi acordate 30 de zile de concediu fără plată pentru pregătirea și susținerea lucrărilor de diplomă în învățământul superior.
0 comentarii