Stornarea şi corectarea facturilor fiscale

Factura fiscală este unul dintre cele mai utilizate documente contabile, indiferent care este forma de organizare a contribuabilului. Este documentul emis de către compania furnizoare către altă companie sau persoană fizică, căreia i-au fost livrate produse sau prestate servicii şi conţine atât lista cu produsele vândute sau cu serviciile prestate, cât şi datele de identificare fiscală ale furnizorului şi ale clientului, TVA-ul (dacă este cazul), preţul, cantitatea şi valoarea fiecărui produs sau serviciu vândut, respectiv prestat. În Legea 227/2015 (Codul fiscal) la art.319 (20) sunt prevăzute toate informaţiile care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu o factură.

Ce este factura storno

Prin factura storno se rectifică o tranzacţie anterioară consemnată într-o factură. Cu alte cuvinte, factura storno se întocmeşte atunci când a fost efectuată o tranzacţie şi ulterior se doreşte rectificarea acesteia. În factura storno se face mereu referire la factura anterioară care se doreşte a fi corectată.

Când se stornează o factură fiscală

O factură fiscală se stornează atunci când se doreşte rectificarea informaţiilor dintr-o factură deja emisă şi trimisă clientului, dar şi în cazul în care clientul returnează produsele facturate.

Factura storno se poate corecta integral, procedură numită stornare integrală, iar în acest caz toate valorile de pe factura iniațială vor fi trecute cu minus. Există şi o procedură de stornare parţială, prin care se modifică doar anumite poziţii din documentul iniţial şi doar acele valori vor fi trecute cu minus în factura storno. În ambele cazuri – integral şi parţial – se pot aplica procedurile de mai sus cu o singură factură sau cu două.

Indiferent dacă s-a efectuat o stornare integrală sau o stornare parţială, factura storno va cuprinde o referire la factura iniţială, cea pe care o stornează. De altfel, o factură poate fi stornată prin una sau mai multe facturi storno.

Facturile storno se înregistrează în jurnalul de vânzări/cumpărări şi sunt preluate în deconturile făcute de furnizor/beneficiar pentru perioada în care a avut loc modificarea.

Factura storno pentru regularizarea facturii de avans

În cazul în care compania a încasat sume în avans, ea este obligată să emită o factură către beneficiarul bunurilor/serviciilor cel târziu până în cea de-a 15-a zi lucrătoare a lunii următoare celei în care a încasat avansul, excepţie făcând cazul în care factura a fost deja emisă.

În cazul în care se emite o factură pentru contravaloarea integrală a livrării bunurilor/serviciilor se realizează regularizarea facturii de avans, adică stornarea acesteia. Ea se poate face fie printr-o factură diferită, fie pe aceeaşi factură pe care se evidenţiază valoarea totală a bunurilor/serviciilor.

Când nu putem storna o factură fiscală?

O factură nu poate fi stornată pe motiv de neplată a facturilor, dacă mărfurile sau serviciile au fost livrate/prestate.

Corectarea facturilor:

Conform prevederilor art. 330 (1) din Codul fiscal, corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin loc de facturi fiscale se efectuează astfel:

1. în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, acesta se anulează şi se emite un nou document;
2. în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din documentul iniţial, numărul şi data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite un nou document conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul şi data documentului corectat.

Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal şi au fost constatate şi stabilite erori în ceea ce priveşte stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite facturi de corecţie conform alin. (1) lit. b) către beneficiari. Pe facturile emise se va face menţiunea că sunt emise după control şi vor fi înscrise într-o rubrică separată în decontul de taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 297-302.