fbpx

Utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale şi excepţiile existente conform ordonanţei 28/1999

Publicat de Blidariu Grup pe

Operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Operatorii economici au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor. La solicitarea clienţilor, operatorii economici vor elibera acestora şi factură fiscală.

Obligaţia de a utiliza aparatul de marcat fiscal intră în vigoare de la data încăperii activităţii comerciale desfăşurate.

Aparatele de marcat electronice fiscale sunt livrate prin distribuitori autorizaţi. Distribuitorul autorizat are dreptul de a comercializa aparatele de marcat electronice fiscale, inclusiv produsele complementare acestora, pentru care a obţinut avizul, precum şi obligaţia să asigure service la aceste aparate atât în mod direct, cât şi prin alţi operatori economici acreditaţi de către acesta, denumiţi în continuare unităţi acreditate pentru comercializare şi/sau service. Distribuitor autorizat nu poate fi decât producătorul sau importatorul aparatului respectiv. În situaţia defectării aparatelor de marcat electronice fiscale,utilizatorii sunt obligaţi ca în momentul constatării defecţiunii să anunţe distribuitorul autorizat care a livrat aparatul său, după caz, unitatea de service acreditată a acestui distribuitor autorizat.

Distribuitorii autorizaţi prin unităţile de service acreditate sunt obligaţi să asigure, în termen de maximum 72 de ore de la solicitarea utilizatorului, instalarea aparatului nou, precum şi înlocuirea memoriei fiscale defecte ori a cărei capacitate de stocare a fost epuizată.

Până la repunerea în funcţiune a aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici  sunt obligaţi să înregistreze într-un registru special întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită facturi fiscale pentru respectivele operaţiuni, la cererea clientului.

Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie să fie dotate de către distribuitor cu manual de utilizare a acestora, precum şi cu o broşură cu pagini numerotate, care conţine evoluţia exploatării aparatului, denumită carte de intervenţii. Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligaţi să păstreze cartea de intervenţii, iar împreună cu unităţile de service acreditate răspund de completarea şi de actualizarea acesteia cu datele referitoare la identitatea utilizatorului şi la intervenţiile service efectuate.

Excepţiile privind deţinerea aparatelor de marcat electronice fiscale:

1. comerţul ocazional cu produse agricole autohtone efectuat de către producătorii agricoli individuali deţinători de autorizaţie în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri publice autorizate;

2. livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate, precum şi activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;

3. serviciile de alimentaţie publică efectuate în mijloace de transport public de călători;

4. vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;

5. transportul public de călători pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;

6. activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii – bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;

7. activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora.

8. activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;

9. vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;

10. comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

11. serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

12. vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;

13. furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;

14. efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

15. serviciile medicale cu plată prestate la domiciliul sau la locul de muncă al clientului.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.