Caracterul şi profesionalismul – elemente necesare în activitatea profesională

Ce este caracterul? Ce este profesionalismul?

Caracterul poate fi considerat nucleul personalităţii, un sistem de trăsături şi atitudini specifice fiecărui individ, cu semnificaţie morală, care îl definesc pe om ca membru al societăţii.

Condiţia indispensabilă reuşitei în profesie este profesionalismul. Specialiştii în domeniu consideră că termenul „profesionalism” se referă la exigenţele necesare pentru realizarea cu succes a sarcinilor de muncă într-o anumită profesie.

Cum se formează caracterul? Dar profesionalismul?

Geneza caracterului debutează în copilărie, imediat după naştere, în procesul învăţării sociale prin diferite mecanisme. Condiţionarea are efect în fixarea unor comportamente mai simple, în primii ani de copilărie. Autoritatea constituie o sursă importantă în formarea caracterului. Exercitarea autorităţii trebuie armonizată cu mecanismul condiţionării.

Prin imitaţie şi model, copilul va imita şi va adopta modele de conduită din mediul lui familial. Modelul este o sursă puternică de formare a caracterului.

Caracterul pune omul în relaţie cu lumea prin intermediul sistemului de atitudini–valori. De-a lungul timpului, atitudinile se organizează, se structurează, se ierarhizează, astfel încât caracterul primeşte o dimensiune sistematică.

Formarea profesionalismului reprezintă un act de creaţie în profesie. Fiecare profesionist, specialist într-un anumit domeniu participă la crearea profesiei pe care o exercită prin aplicarea propriilor procedee, a modurilor de acţiune, a tacticii şi a strategiei sale, aducând, totodată, aportul său în atitudinile grupului profesional căruia îi aparţine.

Prin ce se evidenţiază caracterul? Care sunt trăsăturile definitorii ale profesionalismului?

Specialiştii numesc caracterul o combinație de trăsături de personalitate care îi determină comportamentul. Trăsăturile de caracter se dezvoltă în funcție de tipul activității nervoase, ereditate și mediul educației. Se formează de-a lungul vieții. Preponderenţă anumitor trăsături determină stilul de viață al unei persoane.

Trăsăturile caracterului uman pot fi împărţite în 4 grupe principale:

• atitudine față de ceilalți: compasiune, respect, flexibilitate, ospitalitate, loialitate, toleranţă;
• atitudine față de sine: precauţie, creativitate, anduranţă, onoare, autocontrol;
• atitudine față de valorile materiale: cumpătare, organizare, generozitate, înţelepciune;
• atitudine pentru muncă: entuziasm, iniţiativă, punctualitate.

Există un concept special de „trăsături de caracter profesional”. O calitate predominantă, potrivită pentru un anumit loc de muncă ajută o persoană să obțină un succes profesional deosebit. Totuşi, personajul (omul) se formează de-a lungul vieții, profesia lăsând o amprentă puternică asupra sa. Pentru a avea o carieră de succes, este necesară dezvoltarea celor mai bune calităţi specifice unei profesii.

Trăsăturile definitorii ale profesionalismului fac referire la:

• onoarea: se bazează pe respectarea cuvântului dat, seriozitate, încredere şi punctualitate.
• limbajul: cuvinte potrivite şi atenţie la exprimare
• separarea vieții private de cea profesională: limite între viața personală și cea profesională.
• etica : comportament adecvat (fără minciună şi asumarea muncii altora).
• atitudine: pozitivism şi entuziasm
• asumarea responsabilității: atât în cazul unui succes, cât şi în cazul unui potenţial eşec, fără a căuta scuze.
• comportament: atent şi sobru, fără a confunda activităţile profesionale cu cele din timpul liber.

 Particularitate fundamentală a omului, caracterul se manifestă în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. Profesionalismul este exercitarea conștiinței profesionale. Profesionalism, înseamnă totodată şi împlinirea până la cele mai mici detalii ale exigenţelor unei meserii.  Despre ce vorbim când vorbim despre profesionişti? Despre cunoştinţe specializate, despre competenţe, despre onestitate şi integritate, despre muncă de calitate, despre respect (faţă de sine şi faţă de ceilalţi) şi despre dorinţa permanentă de dezvoltare.